Dezastrele ecologice - o realitate cruntă cu care ne confruntăm

Poluarea cu antidăunători, scurgerile de petrol în apa mării, pericolele la care ne expun radiaţiile nucleare şi incendiile forestiere ameninţă ecosistemul planetei noastre. Pentru a apăra viaţa pe Terra este esenţial să descoperim şi să analizăm greşelile care au provocat acest mare rău ecologic.

Scurgerile de petrol în apa mării

Una dintre cele mai mari cauze ale poluării oceanice este scurgerea de petrol în apa mării. Un procent de 46 % din petrolul şi derivaţii săi industriali care se varsă în mare îl reprezintă reziduurile ce provin de la oraşele de pe coastă. Marea este folosită ca un depozit accesibil şi foarte ieftin al substanţelor poluante, iar această situaţie nu se va schimba până când nu o să se facă controale stricte cu sancţiuni severe pentru aceşti infractori.
13% din scurgeri se datorează accidentelor suferite de vapoarele care transportă petrol, care din neglijenţa autorităţilor şi dezinteresul companiilor petroliere, transportă combustibilul în condiţii neadecvate. Unele dintre cele mai grave accidente care s-au petrecut în ultimii ani au fost cel al navei petroliere Valdes de la Exxon, care a avut loc lângă coastele din Alaska, în data de 24 martie 1989, şi cel al navei petroliere, numită Marea Egee, de lângă intrarea în portul La Coruna, Spania, din data de 3 decembrie 1992.
Alţi 32% din scurgerile de petrol provin din apa cu care se spală rezervoarele navelor care transportă acest combustibil.
Aceste scurgeri conduc la un nivel înalt de mortalitate în rândul păsărilor acvatice, al peştilor şi al altor organisme vii care trăiesc în oceane. Acest lucru afectează echilibrul ecosistemului şi modifică lanţul trofic. În zonele afectate, pescuitul, navigaţia şi utilizarea plajelor în scopuri turistice, devin imposibile.

Radiaţiile nucleare

Anumite substanţe transmit energie prin dezintegrarea atomilor lor şi căldură reziduală, care durează câţiva ani, generată de aceştia. Acest fenomen, cunoscut sub numele de radioactivitate, este mai intens, în special, în cazul plutoniului.
În prezent, 424 de centrale nucleare instalate în 25 de ţări produc 16% din electricitatea mondială. Anumite state, ca Statele Unite, aflate sub presiunea teribilului accident de la Cernobâl, au anulat proiectele de construcţie a noilor centrale nucleare.
Explozia de la Cernobâl, care a avut loc în data de 26 aprilie 1986, a eliberat o cantitate foarte mare de gaze radioactive. Norul care s-a format s-a abătut asupra mai multor ţări, prin intermediul vântului. Cea mai afectată zonă a cuprins 260.000 de km2 din fosta Republică Sovietică, care era formată din Ucraina, Rusia şi Belarus, şi a afectat în mod direct 2.600.000 de locuitori.
Autorităţile sovietice au recunoscut oficial numai 31 de victime, dar se calculează că emisiile de gaze radioactive au produs 32.000 de morţi, în primii zece ani, iar 400.000 de persoane au trebuit să fie mutate din casele lor. Explozia reactorului nuclear a avut consecinţe grave în rândul sănătăţii populaţiei: creşterea mortalităţii în rândul copiilor, cancer tiroidian, creşterea numărului copiilor născuţi cu leucemie, malformaţii, tumori şi alte afecţiuni care aveau să se transmită genetic. În afară de asta, dezastrul a distrus recolte întregi şi a contaminat alimentele.
Altă problemă relaţionată cu radiaţiile nucleare, dar nu mai puţin importantă din cauza consecinţelor sale, este destinaţia reziduurilor radioactive. La început, se stabilise să le deverseze pe fundul oceanelor, dar după puţin timp s-a demonstrat că această modalitate nu era sigură. S-au căutat diferite soluţii alternative şi, în prezent, încă se mai caută.
Poate cea mai bună metodă de depozitare a acestor substanţe propusă până acum este depozitatea subterană, ermetică şi fără termen stabilit.

Incendiile forestiere

Omul defrişează anual circa 12.000.000 ha de pădure tropicală. Totuşi, această micşorare nu este singura pe care o suferă suprafeţele forestiere de pe planeta noastră. La ea trebuie să adăugăm exploatarea nebunească a lemnului ce afectează şi celelalte tipuri de pădure şi pierderile cauzate de incendii.
Mai mult de 7.000.000 ha de selvă, pădure şi păşuni se distrug anual din această cauză. Printre factorii care favorizează acest fenomen se numără şi temperaturile ridicate, secetele şi lipsa de umiditate, şi vânturile puternice şi uscate care contribuie la răspândirea focului. Orice scânteie se transformă imediat într-un incendiu care se răspândeşte cu rapiditate şi care un mai poate fi controlat.
În modul de răspândire al unui incendiu forestier se pot distinge trei sectoare. Cel mai ridicat nivel, cel al focului care începe de la coroana arborilor, acolo unde se află ramurile şi frunzele, este cel care se extinde cel mai repede şi cel mai greu de controlat. Cel de nivel mediu este acela care începe unde cresc arbuştii. Acesta se extinde mai încet, dar afectează nu numai arbuştii, ci şi tufărişurile şi iarba. Cel de nivel inferior, cel de la sol, se extinde într-un ritm foarte lent, dar pagubele pe care le produce sunt mai mari decât cele care se produc la primele două nivele, deoarece arde rădăcinile şi humusul, provocând pierderi ireparabile.
De multe ori, incendiile se produc pe cale naturală, iar câteodată sunt provocate, dar nu de puţine ori aceste catastrofe s-au produs din cauza neglijenţei, în special în zonele turistice naturale sau în zonele protejate, unde omul trăieşte în contact direct cu natura, făcând camping sau se recreează în aer liber.

Este posibil ca in viitorul apropiat sa provoace radiatii nucleara atat de mari incat sa schimbe lumea pentru totdeauna,rasa umana va disparea din cauza radiatilor.Singurele specii care vor supravietuii sunt:canidele,felinele,ciupercile,arahnidele(scorpionii,paianjenii si capusele),protozoare(animale unicelulare) si unele plante primitive.